Back again!

Si in sfarsit se intorsese. Nu mai stia nimic despre ce se mai intamplase cu ai ei. Nu mai stia nimic. Era paralela. Era obosita, infometata si cu chef de nimic. Poate doar sa il vada pe Derek. Si pe ceilalti, dar pe Derek in primul rand.
Livingul fu cea mai buna alegere si cea mai apropiata. Se arunca pe canapea si ofta indelung, inchizand ochii.

Derek era plecat dupa provizii.
Perioada aceea era cea mai grea pentru ei.
Venea iarna...era intuneric...aveau nevoie de hrana consistenta...mai ales el care manca de doua ori cat ceilalti...si Chloe nu era langa el sa il ajute cu asta.

Insa cum Chloe habar nu avea pe unde umbla Derek, nu avea de ales si statea acolo.
-Liz? intreba firav, sperand ca poate ea stia unde e Derek. Asta in cazul in care era prin apropiere[Liz].

Liz
Liz era cat se poate de in carne si oase. Avea un corp acum si tocmai ce cobora din camera ei infasurata intr-un prosop alb si cu parul ud atarnandu-i pe umeri.
-CHLOE!!! striga si alerga pana la ea. Unde ai fost?? Derek nu a vrut sa ne zica nimic de tine...

Facu ochii cat cepele cand o vazu si se dadu un pas in spate cand se apropie de ea, nevenindu-i sa creada.
-Liz..., spuse, incercand sa o opreasca din trancanit. Liz?! De ce pari asa de reala? Ce am pierdut?
Oscila intre a lua-o la fuga si a imbratisa-o pana sa o lase fara aer.

Liz
Liz facu o plecaciune si apoi zambi cald ca o zi de vara.
-Multe! Prima ar fi ca am un corp! Si da...e cea mai importanta! A doua...ca am trecut in tabara cealalta si drace a fost atat de perfect! A treia...a treia ... Derek puiule! Derek e varza!

Tabara cealalta? Corp?
Deschise gura sa intrebe ceva, dar simti cum i se taie respiratia cand auzi ultima fraza.
-Ce? Ce e cu Derek?
O prinse de umerii goi si uzi si simti fiori ca putea face asta.
-Liz!!

Liz
Clipi des, incurcata de privirea pe care i-o arunca...si de felul in care vorbi mai departe...
O prinse de coate pentru ca atata putea sa ridice mainile.
-A fost la pamant! A avut treaba...o gramada de treaba si s-a Preschimbat alaltaieri! A distrus baia de la etaj in timp ce o facea! Si acum se gandeste cum sa o repare!

Se preschimbase. Si ea nu fusese acolo sa il ajute, sau pur si simplu sa ii fie aproape. Ii era rau.
-Trebuie sa il gasim! sopti, dandu-i drumul. Liz, te implor, ajuta-ma sa il gasesc.
Era obosita rupta dar nu ii pasa, trebuia sa il gaseasca pe al ei!

Liz
Voia un ceas sa vada de cat timp era plecat Derek.
-S-a dus dupa mancare cu masina lui Ian! Ar fi trebuit sa fie in zona...Ok! Ai tu grija de mine si spune-le celor care intreaba de mine ca am adormit putin! in clipa urmatoare corpul ei cazu inert pe canapea si Liz-fantoma se infatisa inaintea lui Chloe in aceleasi sosete cu girafe si cu tricoul acela funny. Ma duc dupa el!

Se grabi sa prinda corpul inert al lui Liz, dar noroc ca a cazut pe canapea, ca nu ar fi ajuns la timp.
Se uita la Liz fantoma.
-Da, te rog! Multumesc! Multumesc, Liz!!

Liz
-Ai grija draga mea! Ma intorc cu Derek imediat!
disparu.
Se duse dupa Derek si il gasi pe drum la vreo 3 kilometri de casa inca mergand cu masina atat de incet si cu muzica data la maxim...
Ii facu masina sa se opreasca ca sa il anunte ca e acolo cu el.

O aseza pe Liz mai bine pe canapea, pentru ca , cazuse intr-o pozitie ciudata, si se asezase pe margine si ea. Isi framanta mainile in poala. Dupa cateva minute se lasa cu capul pe manerul canapelei si astepta. Spera doar sa fie bine, sa nu i se fi intamplat nimic. Si se intreba ce se intamplase si cu ceilalti!

Derek se uita la fiecare componenta din masina aia care nu ii mai facuse fente inainte si isi dadu ochii peste cap.
-Serios Liz...aveam sa ajung acasa in 10 minute!
-Nu prea cred eu! bombani Liz fara a fi insa auzita. Porneste si condu mai tare! Chloe te asteapta!
si ca un raspuns la vorbele ei neauzite Derek demara in forta si conduse pana acasa.

Era foarte aproape de a adormi. Dar cand auzi scartaitul cauciucurilor de la roti, sari in picioare ca la comanda.
Arunca o privire corpului lui Liz, isi ceru scuze soptit si o lua la goana, iesind din casa.
Afara, masina tocmai ce parca. Ramase pe loc, privind agitata.

Si Derek tocmai ce iesea din masina incurcat in nenumarate feluri de a scoate toate plasele acelea incarcate cu mancare si cu lucruri pentru baia pe care o distrusese din greseala.
Le lasa langa rotile masinii si se indrepta de spate privind spre usa. Vazu chipul blond care statea si se uita spre el dar nu ii trezi nici un sentiment asa ca se gandi sa isi reia treaba numai ca parfumul care ajunse pana la el si recunoasterea lui ii pusera in functiune rotitele si rosti un singur cuvant...
Numele ei.
-Chloe! si se uita din nou la ea.

Il urmari cum cobora din masina cu plasele alea si simti cum i se pune un nod in gat. Ea trebuia sa care jumatate din plasele alea, asa cum facusera pana atunci!
Dadu din cap.
Se apropie de el si fara sa il lase sa reactioneze ii prinse mainile in mainile ei.
-Imi pare rau ca nu m-am intors mai devreme! Imi pare rau, Derek!

Se uita la ea cu ochii imploratori.
-Spune-mi doar ca esti aici si ca nu mai pleci! o ruga despartindu-si mainile de ale ei si punandu-le pe chipul micut incadrat de bucle blonde.

Simti cum lacrimi calde i se aduna in ochi. Trecuse prin multe in ultima perioada si invatase sa fie puternica, dura, dar cand venea vorba de cei pe care ii iubea...
Se intinse si ii atinse doar pentru o secunda buzele.
-Promit!
Discret, ii facu un semn nepoliticos lui Liz sa plece si sa ii lase singuri. Promitea ca avea sa stea de vorba si cu ea!!

Liz parasi locul chicotind vesel si se intoarse la corpul ei de pe canapea. Cand se trezi doar zambi mandra de ea ca reusise sa faca ceva pentru cuplul ala de ametiti.
Derek ii saruta buzele altfel decat ea.
Cu o dorinta amarnica sa ... o tina langa el ... pentru ca numai el stia cat ii lipsise si ce simtise cand o zarise in pragul casei.

Isi insfasurase bratele in jurul taliei lui si se urcase pe picioarele lui doar ca sa il poata saruta mai bine.
Cand nu mai putu respira se retrase usor si isi puse capul pe pieptul sau.
-I'm so happy to see you again! sopti, cu ochii inchisi.

Isi adanci chipul in parul ei si ii inspira parfumul dulce.
-Nici nu stii cat ma bucur ca esti aici din nou! Am fost...rase dur, amintindu-si de frica cu care intampinase cele cateva zile in care Chloe fusese departe de el, la pamant!

Rasetul lui o facu sa se cutremure si sa se simta si mai vinovata.
-Nu mai plec! Imi pare rau...
Clatina din cap si se retrase doar putin, cu bratele inca infasurate in jurul lui.
-Ce s-a intamplat? sopti.
Isi cobori privirea.
-Inafara de faptul ca te-ai transformat si eu nu am fost in preajma ta, adauga, soptit.

-Ah nu! dadu din cap cu vehementa. Nu a fost chiar atat de rau fara tine! Doar am distrus o baie si era sa ii musc pe cativa pentru ca eram cu nervii intinsi la maxim dar asta nu mai conteaza! Tot ce conteaza e ca esti aici si ca te iubesc enorm si ca sper din inima sa nu zbieri la mine pentru ravagiile produse!

Cu toata agitatia pe care o resimtea, reusi sa chicoteasca firav.
Ii prinse chipul intre palme.
-Nu as avea de ce sa zbier la tine, e vina mea. Daca as fi fost acolo nu s-ar mai fi produs atatea ravagii!
Ii zambi.
-Si... Si eu te iubesc.
Isi musca buza de jos.
-Intram inauntru?