Like A Knife

Zambi trist. Nu isi putea imagina cum era sa fi fantoma.
- Nu stiu prin ce ati trecut, doar ce am aflat vag. Dar e clar.. locul asta e un Infern.
Ea era pentru prima data aici. Scoala de corectie era la fel, dar totusi spera sa nu mai ajunga intr-un loc asemanator.

Liz
Pentru Liz totul era ca in momentul cand era in viata, cu mici sau mari modificari depinde de fantomele pe care le intalnea in jurul ei. Nu interactiona niciodata cu ele decat daca era mare nevoie de asta, tot timpul fiind prezenta mai mult pe langa Chloe si pe langa Ade.
-Nu imi amintesc scena mortii mele! Au zis ca a fost un accident! ridica din umeri. Devine un Infern doar daca nu te supui lor!

Si-a dat cateva suvite de par din ochi si o privi pe Liz.
- Nu am de gand sa ma supun... Nu si aici.
Pe incheietura mainii drepte avea un tatuaj mic cu semnului 'dublu infinit' tinea strict de trecutul ei, de momentele fericite traite alaturi de mama ei. Si-l facuse dupa ce a iesit de la scoala de corectie.

Liz
-Nici unul din noi nu a facut-o! Decat poate la inceput cand credeam ca trebuie sa ne vindecam de o boala de care evident nu eram bolnavi! casca.Nu de oboseala fiindca nu mai avea de ce sa fie obosita ci doar ca asta ii reamintea de cum obisnuia sa o faca cand era in viata.

- Stiu... asa faceam si eu. Imi vine sa ma urc pe pereti, ma simt claustrofa in camera asta. Parca sunt la nebuni! Si e mult prea multa liniste...

Liz
-Vezi ca trebuie sa ai pe aici o chestie micuta cu niste casti ca sa nu te plictisesti! Are muzica de bolnavi mintal dar daca umbli putin pe la setari iti gaseste cel mai tare post de radio! Si doar incearca sa te calmezi!

Isi framanta mainile.
- Daca as avea o carte... Dar nu am nimic, toate lucrurile mele au ramas acasa.
Ciudat... spunea deja acasa la locul in care ceilalti au primit-o cu bratele deschise.

Liz
Se ridica de pe pat si arata spre ea.
-Spune dupa mine " O sa imi aduc aminte ca Liz e o fantoma si ca poate sa imi aduca orice carte sau orice vreau eu in camera"! Repeta! o zori.

- "O sa imi aduc aminte ca Liz e o fantoma si ca poate sa imi aduca orice carte sau orice vreau eu in camera." Ochii mai aveau putin si ii ieseau din orbite. Cum?! Ca fantomele trec prin obiecte..

Liz
De se astepta la un astfel de raspuns din partea ei?
-Evident ca cei care au spus tampeniile astea -care in mare parte sunt adevarate dar sa trecem peste- nu stiau cine sunt eu! Un demon telekinetic! In Viata de Apoi noi putem misca obiectele atingandu-le!

- Whoa! Mi-ai salvat viata! Deci poti, te rog sa imi aduci o carte sau o revista de orice tip... Bine, nu Playboy! Si o punguta de M&Ms? Pleaaaaase! Iti raman vesnic recunoscatoare. Si daca gasesti vreo camasa sau rochie curata...Daca nu cer prea mult...
Lasa privirea in pamant. Profita prea mult de bunavointa ei.

Liz
Aduna laudele cu o placere care ar fi facut pe oricine -daca reusea cineva sa o vada in afara de necromanti- sa creada ca e sora geamana a lui Tori, si nota in mintea ei toate lucrurile pe care ar fi trebuit sa i le aduca.
-Be right back! ii facu cu mana si disparu.

- Okay!
Isi imagina deja ca toti o considerau un fel de Tori version 2.0. Si-a pus perna in cap incercand sa mai traga un pui de somn, dar nu putea sa doarma asa ca se indrepta spre usa. Era inchisa asa cum banuia, dar cu puterea ei nimic nu o putea tine departe... Ramasese cu clanta in mana si deschise usa. Porni pe holuri ametita spre biroul lui Stefan. Singurul loc pe care il cunostea in sanatoriul asta.

Stefan Elijah

Dupa ce Rhea plecase,era mul;t prea multa liniste ceea ce insemna ca ceva rau se intamplase,in locul asta rar este atat de liniste.Nu ca asta nu ii placu lui Stefan dar..era prea silentios.Cand vazu o silueta in fata geamului biroului sau care intra fara sa mai bata,nu ca se astepta la altceva.Surpriza,micuta s enervanta Adenar isi facu prezenta.Se incrunda usor cand ii vazu vanataile dar nu lasa sa se vada asta.Cineva v'a trebui sa dea niste explicatii.
-Ahh,imi poti spune si mie,cumde ai ajuns aici?

Il vedea dublu. Doi Stefani! How cute!
Clipi des si incerca sa il dibuiasca pe adevaratul Stefan. Ah uite-l! Langa cel care parea mai in ceata.
- Mi-e foame, se freca la ochi si se sprijini de usa. Ah! Cum am iesit?! Cineva a uitat sa inchida usa...

Stefan Elijah

Rasufla oarecum nervos,uraste cand treaba e doar pe jumatate facuta.Dar mai bine face el,niciodata nu a fost multumit de munca angajatilor si nici nu va incepe de acum.Se ridicase sictirit de pe scau,cred ca prima data de cand ajunse si se duse la ea,sprijnand'o de o mana.
-Hai inapoi in camera ta!Pana nu cazi dracu jos.
-Am sa pun pe cineva sa iti aduca mancare.Dar daca ai fost pusa intr'o camera ai fi bine sa ramai acolo.

Si-a retras mana.
- Stai departe de mine! se uita oarecum speriata la el. Nu trebuie sa faci pe bunul samaritean cu mine. Nu e ca si cum te-ar interesa de viata celor de aici...

Stefan Elijah

Ii vazu privirea si pufni in ras dand din cap dezaprobator,si o lasa de capul ei,acesta incepand sa mearga cu mainile in buzunare de'a lungu culoarului.
-Ba imi pasa,pentru ca eu investesc in viata celor de aici!Ceea ce tu nu ai intelege nici in ruptu capului.Voi credeti ca o facem special ca sa omoram creaturile si alte bla bla'uri prostesti.Tatal meu a murit pentur proiactul asta,la fel si maicata,asa ca nu'mi pasa ce cred niste pustani si o fata enervanta despre el,sau despre mine.

Se tinu dupa el pana ajunsese din nou in dreptul carcerei, camera in care o tineau inchisa. Incrca sa il asculte, dar totul era in ceata.
- Cum zici tu! Cum zici tu! repeta.
Aaah! Era mai rau ca ziua de dupa betie. Se simtea groaznic. In incercarea de a merge drept se sprijini de el.
- Ooops!

Stefan Elijah

Observa cu coada ochiului ca aceasta deja mergea pe noua carari.Tipic,cel putin pentru fetele infumurate si superficiale ca ea.Isi dadu ochi peste cap atunci cand ea se sprijini de el,si plecscai sictirit un ''mda..''.Totusi o tinea bine,la cate vanatai avea,asta mai trebuia,inca una.O tinu pana ajunse in camera si o puse pe pat.Acolo erau deja pregatite ceva de mancare si niste apa
-Acum,sper sa nu ai pretentia sa te hranesc!
Spuse asta dar se sprijini si se uita ce miscare idioata mia vroia sa faca acuma.

Ade se simti mai bine cand ajunse din nou in pat si s-a intins sa il sarute pe obraz, ca sa ii multumeasca, dar nimeri destul de aproape de gura. E clar, somniferele i-au spalat creierii. Dupa realiza ce facuse.
- God!!! se sterse la gura de parca sarutase un mort.

Stefan Elijah

Acesta ramane surprins,dar nu intr'un mod placut,de ce facuse micuta Adenar,parca s'ar fi drogat nu alta.O prinse de brate si o tinu destul de strans cat sa ii lasa urme,uitandu'se la ea incruntat si usor nervos.
-Ce te'a apucat?Zise dezgustat.Iti trebuie odihna asta'i clar.
Dupa ce spuse asta o lasa pe pat si iesi din camera incuind usa de data aceasta.Asta nu trebuia sa se mai intamplae vreodata.

Il urmari speriata si incerca sa scape din stransoarea lui. Apoi, cand i-a dat drumul si a si plecat din incapere se tranti cu fata adancita in perna. NU facuse asta! Nu! Nu! Nu!

Liz
Se intoarse dupa cateva minute cu o plasa plina cu diferite lucruri pentru Ade. Luase si altele doar asa din pura curtoazie...si sa nu mai fie Ade trista.
-I'm back! striga ea dintr-un colt.

Si-a dat perna la o parte de pe fata si zambi fericita. Nu mai era ametita, trecuse efectul.
- Ahhh! Liz, salvezi vieti! Serios!